Cash-ul s-a bucurat de un succes destul de mare timp de vreo 4.000 de ani. Astăzi însă, bancnotele şi monedele par depăşite: sunt murdare şi periculoase, greu de mânuit şi scumpe, se arată într-un articol-manifest al Bloomberg.
Percepând acest sentiment de insatisfacţie, oamenii întreprinzători au introdus în circulaţie sute de monede digitale în ultimii ani, dintre care bitcoin-ul este cea mai faimoasă. Acum, guvernele vor să li se alăture în acest efort: banca centrală a Chinei spune că intenţionează să lanseze o monedă digitală proprie. Băncile centrale din Ecuador, Filipine, Marea Britanie şi Canada se gândesc la mişcări similare. Cel puţin o companie le-a sărit în ajutor.
Multe depind de detalii, bineînţeles. Însă trendul este unul binevenit. Teoretic, mjloacele legale de plată digitale ar putea combina inventivitatea monedelor virtuale cu stabilitatea unei monede oficiale. Evident, un astfel de sistem ar înlesni circulaţia banilor. Bine proiectată, o monedă digitală oficială s-ar putea mişca uşor în cadrul unor reţele de plată altfel incompatibile, înlesnind tranzacţiile şi reducând costurile acestora. O astfel de monedă ar fi în special utilă pentru cei săraci, care şi-ar putea plăti facturile sau accepta plăţi online fără a avea nevoie de un cont bancar sau opera transferuri fără a fi înşelaţi.
Pentru guverne şi contribuabili, potenţialele avantaje sunt nenumărate. Emiterea de monedă digitală ar fi mai ieftină decât tipărirea de bancnote şi emiterea de monede. Indicatorii statistici, cum ar fi inflaţia şi PIB-ul, s-ar putea îmbunătăţi. Tranzacţiile, uşor de urmărit în acest caz, ar contribui la combaterea finanţării teroriştilor, spălării de bani, fraudei, evaziunii fiscale şi corupţiei.
Cel mai vast impact ar fi resimţit la nivelul politicii monetare. În cea mai mare parte a ultimului deceniu, băncile centrale din lumea bogată s-au lovit de incapacitatea de a impune rate ale dobânzii semnificativ negative. Cererea scăzută şi şomajul ridicat ar putea necesita câteodată o împingere a ratelor dobânzii sub zero, dar de ce să ţii bani într-un depozit a cărui valoare scade continuu când poţi deţine cash în schimb? În condiţiile în care nivelul ratelor este apropiat de zero, această situaţie i-a împins pe strategi către noi şi imprevizibile metode de stimulare a economiei, cum ar fi achiziţii la scară largă de obligaţiuni.
Un sistem legal de instrumente de plată digitale ar putea rezolva această problemă. Să presupunem că bănca centrală ar percepe băncilor un comision pentru a accepta bancnote. Astfel, s-ar crea o rată de schimb bani electronici/bancnote, iar prin acest commision valoarea banilor fizici ar scădea în raport cu standardul electronic. Astfel ar fi descurajată deţinerea de cash în favoarea banilor digitali, permiţând băncii central să împingă ratele dobânzii sub zero şi astfel să impulsioneze consumul şi investiţiile. Acesta ar fi un mare pas către renunţarea totală la cash.
Banii digitali nu sunt lipsiţi de riscuri. O politică ce ar împinge în jos valoarea banilor fizici s-ar lovi de o opoziţie de ordin politic şi ar trebui explicată. Temerile legate de securitate ar persista. Plăţile non-cash tind de asemenea să-i facă pe oameni să cheltuiască mai mult. ŞI nu trebuie să fii neapărat paranoic pentru a te teme că Big Brother îşi urmăreşte viaţa financiară.
Guvernele trebuie să acorde mare atenţie acestor probleme, pentru că adoptarea unui astfel de sistem se bazează pe încredere. O reglementare ce ar face ca istoricul financiar al unei persoane să poată fi accesat numai în urma unui ordin judecătoresc ar putea atenua temerile privitoare la intimitate. O armonizare a reglementărilor internaţionale ar putea încuraja companiile să experimenteze în continuare. Iar o campanie eficientă de explicare a noului sistem ar fi indispensabilă.
Dacă vor fi înţelepţi şi vor lua în calcul toate aceste aspect, strategii ar putea convinge publicul în legătură cu un adevăr surprinzător cu privire la cash: ne-ar fi mai bine fără el.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 02.02.2016
http://www.zf.ro/business-international/bloomberg-faceti-posibil-viitorul-fara-cash-15021102
